Zi de
zi ne preocupă lucruri inutile și noi cu cea mai mare plăcere ne presupunem importanți, fiindcă suntem ocupați cu ceva , aparent, foarte serios. Sunt
momente când simți că trăiești! De multe ori faci lucruri utile pentru
viitor sau pentru prezent, dar se mai întâmplă
simplu să te distrezi, fără a face ceva important și
nu-mi pare câtuși de puțin rău de așa momente.
Suntem singuri, înconjurați de mii și mii de oameni la fel de
singuri și, haideți să recunoaștem, despre ce fel de prieteni
este vorba? Toți sunt niște oameni care merg alături pe porțiuni
scurte de drum a vieții. Cu cât mai scurte cu atât mai
bine, că, nu de alta, dar te-a împinge
păcatul să te legi de ei și
atunci gata, trebuie să împarți restul drumului, trebuie să-i cari în brațe când tovarășii nu vreau să
meargă, trebuie să-i convingi ce drum trebuie să alegi la răscruci. Pe scurt, numai probleme …
Mereu încercăm
să dăm sens la ceea ce facem, la ceea ce vedem,
la ceea ce simțim. Da, cred că așa e construit creierul
nostru, să argumenteze tot, dar de
cele mai multe ori acestea sunt false, niște trucuri simple pentru a
ne simți în siguranță de la haosul atotcuprinzător.
Auzim peste tot despre sensul vieții și eu involuntar am o
întrebare. Și care este el? De exemplu,
pentru mine, un tânăr obișnuit de 18 ani cu fericiri, reușite, probleme și
mentalitate ca toți ceilalți, care este el? Familia – da, eu țin foarte mult la familia mea, dar aici e vorba
despre familia mea viitoare, deci sunt incompetent aici deocamdată. Dragostea – nu știu, n-am simțit,
adică … pășim peste punctul acesta. Fericirea - întotdeauna
sunt +- fericit, e ceva normal și ,deci, ceva firesc nu poate să fie sensul vieții.
Sănătatea – n-am probleme, dar nici pe aceasta nu
trebuie s-o idealizăm, cum se spune ,,We all die
young” . Young, dar împlinit, amuzat, fără regrete, sau bătrâni, dar plictisiți de moarte?
Părerea voastră contează cel mai mult, dar parcă ne rotim într-același cerc de păcate fără de sfârșit. Trăim pentru viitor sau așa și trebuie și acolo v-a fi mai bine? Reiese că așa, de altfel n-ar exista
oameni fericiți la culme, doar oameni cu
aceleași probleme, aceleași sentimente, aceeași viață !!! Succes în meditație, eu încă mă mai gândesc …
Starea: No comment ...
Ascult: Нервы-Снится
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu